Romani Buni

🔴 Tomac i-a luat la mișto pe Bolojan, Grindeanu și Dominic.
Tomac n-a mers astăzi la negocieri. A mers cu trei discursuri în trei buzunare. Unul pentru Bolojan, unul pentru Grindeanu și unul pentru Dominic Fritz. Nu discutăm despre program de guvernare. Discutăm despre meniul zilei: fiecare primește exact ce comandă, iar nota de plată vine la contribuabili.

Lui Bolojan i-a servit reforme. Lui Grindeanu i-a servit relansare economică fără poveri. Lui Dominic i-a servit guvern apolitic. Practic, Tomac este primul candidat la funcția de premier care promite simultan chirurgie, prăjituri și o operație fără medici.

În fața lui Bolojan, Tomac a fost reformist până în măduva declarației: „Bolojan a început reforme importante și eu sunt pregătit să le duc mai departe. Este vital să ne punem ordine în bugetul național, astfel încât să avem mai mulți bani pentru salarii și pensii”.

Perfect. Bolojan a început reforme importante, iar Tomac le continuă. Atât de importante, încât Tomac a avut grijă să nu le pomenească la întâlnirea cu Grindeanu. Reformele sunt ca dieta: vorbești despre ele cu oamenii slabi, nu când intri în sediul PSD și masa este deja pusă.

Și apare întrebarea pe care nimeni din decorul prezidențial nu pare grăbit să o explice: dacă Bolojan a început reforme atât de importante, de ce Nicușor Dan a acceptat ca Bolojan să fie dat jos cu voturile PSD și AUR? Ca Tomac să vină după aceea și să promită că va continua exact ce tocmai a fost oprit?

După întâlnirea cu PSD, tonul s-a schimbat elegant. Din reformator, Tomac a devenit terapeut economic. A vorbit despre „nevoia de a continua mai departe programele importante și eficiente care țin de repornirea economiei”.

Apoi a venit fraza care probabil a făcut să răsufle ușurate toate instituțiile care se temeau că ar putea fi reformate: „Nu este momentul să ne hazardăm sub nicio formă pe această direcție”.

Minunat. Bolojan îi spune că trebuie pusă ordine în buget, Tomac răspunde că va continua reformele. Grindeanu îi spune probabil că reformele dor, Tomac descoperă imediat că nu este momentul să ne hazardăm. România are nevoie de un premier hotărât. Dar nu atât de hotărât încât să deranjeze oamenii de ale căror voturi depinde.

Tomac a mai asigurat PSD că guvernul său va fi „extrem de prudent și atent astfel încât românii să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Sună excelent. Mai ales pentru PSD, care a descoperit de mult metoda prin care românii nu simt imediat povara: o ascunzi în deficit, o împingi în anul următor și o numești măsură de relansare economică.

Nimic despre reformele bune începute de Bolojan. Nimic despre reducerea risipei. Nimic despre restructurarea administrației. În sediul PSD, reformele au fost scoase din discurs ca usturoiul din meniul unei întâlniri romantice. Știi că ar fi sănătos, dar riști să strici atmosfera.

Tomac a vorbit exact în limba pe care PSD o folosea la moțiunea susținută alături de AUR: relansare economică, prudență, echilibru, dialog, fără poveri. Adică tot ce sună plăcut și nu explică cine taie cheltuielile, cine pleacă din instituții și cine pierde accesul la banii publici.

„Îmi doresc ca, în acest moment tensionat pentru societate, să rămânem echilibrați, deschiși spre dialog și soluții”, a spus Tomac. În politica românească, „dialog” înseamnă că vorbește toată lumea, „echilibru” înseamnă că nu cade nimeni din funcție, iar „soluții” înseamnă că problema rămâne, dar primește un secretar de stat.

La USR, Tomac a schimbat iar decorul: „Nu voi lua în cabinet niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”.

Bravo. Guvern apolitic. Fără parlamentari cu carnet de partid. Doar că statul nu se termină la ușa cabinetului. Mai există secretari de stat, prefecți, subprefecți, șefi de agenții, consilii de administrație și toate acele funcții în care carnetul de partid nu se vede, fiindcă este ținut în buzunarul în care intră indemnizația.

Poți avea miniștri fără carnet și un guvern controlat politic până la ultima direcție județeană. Este un guvern apolitic în același sens în care o mașină cu geamuri fumurii este fără pasageri: nu-i vezi, dar ei sunt acolo și aleg traseul.

Tomac le-a spus tuturor ce voiau să audă. Bolojan a auzit „reforme”. PSD a auzit „fără poveri”. USR a auzit „fără politicieni în cabinet”. Românii au auzit trei versiuni ale aceluiași guvern și încă nu știu care dintre ele va ajunge în Monitorul Oficial.

Un premier nu trebuie să fie oglinda fiecărui partid în care intră. Trebuie să vină cu un program și să riște să supere pe cineva. Dacă îi mulțumești simultan pe Bolojan, Grindeanu și Dominic, nu înseamnă neapărat că ești un negociator genial. Poate însemna doar că încă n-ai spus adevărul complet nimănui.

Tomac nu a prezentat astăzi un guvern. A prezentat trei trailere diferite pentru același film. În varianta pentru PNL este dramă despre reforme. În varianta pentru PSD este comedie economică fără taxe și fără concedieri. În varianta pentru USR este science-fiction: un guvern apolitic susținut de partide.

Iar când filmul va începe, există riscul să descoperim că actorii independenți sunt în prim-plan, dar producătorii executivi sunt aceiași oameni pe care îi vedem de treizeci de ani.