Momzz.ro

- Tată, câți bani câștigi într-o oră?

Tatăl s-a enervat și l-a trimis pe băiat în camera lui. Când a aflat motivul întrebării i s-a făcut rușine și i-a cerut iertare fiului său.

- Tată, câți bani câștigi într-o oră?

Tatăl s-a enervat și l-a trimis pe băiat în camera lui. Când a aflat motivul întrebării i s-a făcut rușine și i-a cerut iertare fiului său.

Într-un oraș mare, dar într-un apartament mic, cu două camere, locuia un tată împreună cu fiul său de șase ani. De 3 ani, Alex divorțase de mama copilului său. Nu s-au mai înțeles și au hotârât să meargă pe drumuri separate.

Matei nu a rămas cu mama, așa cm se întâmplă în multe cazuri când părinții divorțează, ci cu tatăl. De când s-a despărțit de soția sa, Alex s-a cufundat în muncă. Avea nevoie de bani pentru a-și întreține fiul, însă adevărul este că lucra mult peste program doar pentru a nu-și mai auzi gândurile. Prefera să-și țină mintea mereu ocupată. Era felul lui de a se recupera după despărțirea dureroasă.

În fața unei pierderi, reacționăm diferit pentru că suntem diferiți. Unii oameni preferă singurătatea, izolarea, timpul de reflecție. Alții din contră, se înconjoară de lume, de zgomot, de agitație. Unii pot fi vocali. Vorbesc despre trăirile lor, spun direct ce simt. Alții aleg să păstreze totul în interior. La exterior nu arată că sunt afectați, însă interiorul lor fierbe de suferință.

Alex era tăcut. Nu vorbea despre durere, ci o ținea în suflet. Pentru a uita muncea. Muncea zi și noapte. Se odihnea puțin și o lua de la capăt. În această fugă a lui, Alex a uitat să se gândească și la sentimentele fiului său. Credea că dacă îi oferă tot ce are nevoie din punct de vedere material, este în regulă. Credea că e de ajuns să-l ducă la grădiniță, să-l ia și să-i cumpere jucării.

Într-o seară, în apartamentul lor modest, luminile încă erau aprinse. Era târziu, dar Alex nu terminase munca încă. Stătea pe scaun, în fața laptopului, cu ochii ațintiți în ecran. Matei colora, în dormitor. Știa prea bine că tatăl său nu vrea să fie deranjat când muncește, așa că se conforma și se juca în liniște în camera sa. În acea seară, însă, Matei nu avea liniște. Voia neapărat să vorbească ceva important cu tatăl său.

- Tată, pot să-ți pun o întrebare?
- Da, Matei! Ce este? a răspuns Alex, fără să-și ia ochii din monitorul laptopului.
- Câți bani câștigi într-o oră? a întrebat copilul. Alex s-a enervat. Nu înțelegea de ce Matei îl deranjează din treabă pentru a-i adresa o întrebare atât de stupidă.
- Matei, termină cu întrebările stupide. Și dacă îți spun cu ce te ajută? răspunse bărbatul, iritat.

- Te rog, tată, vreau doar să știu. Câți bani câștigi într-o oră de muncă? a insistat băiatul.
- Bine, Matei, bine. Îți voi răspunde. Fac 100 de lei pe oră. a răspuns Alex.

Când a auzit răspunsul, Matei s-a întristat și a lăsat capul în pământ, apoi l-a întreabat pe bărbat, aproape în șoaptă:

- Tată, îmi poți împrumuta 50 de lei?

Alex s-a enervat și mai tare. Era obosit de la atâta muncă și nu avea răbdare pentru această discuție cu fiul său. În plus, i se părea o totală pierdere de vreme.

- Dacă ai întrebat cât câștig doar pentru a împrumuta bani să-ți cumperi jucării sau alte lucruri inutile, mai bine du-te în camera ta și pregătește-te de culcare! Ești cam obraznic, iar eu muncesc din greu în fiecare zi pentru ca ție să nu-ți lipsească nimic!

Matei nu și-a mai putut stăpâni lacrimile. A fugit în camera sa și a trântit ușa în urma lui. S-a aruncat pe pat și, cu capul în pernă, a început să plângă în hohote.

Din camera alăturată, Alex a auzit plânsul fiului său. La început a simțit doar furie, însă cu cât trecea mai mult timp, cu atât Alex se calma. A început să se gândească la această situație. Ce-i drept, Matei nu a îndrăznit să-i mai ceară bani până acum. Pentru ce o avea nevoie de ei? Oare eu nu îi ofer suficient? se întreba bărbatul în sinea lui. Nu mai putea munci. Gândurile nu-i dădeau pace. S-a ridicat de pe scaun și a mers în camera lui Matei.

- Ai adormit, Matei? a întrebat tatăl cu vocea înceată.
- Nu. a răspuns Matei.
- M-am mai gândit la ce m-ai întrebat și cred că am exagerat puțin. Am avut o zi foarte grea la muncă și am răbufnit. Uite, ia 50 de lei, banii pe care i-ai cerut, a spus Alex, întinzându-i banii.

Matei și-a șters lacrimile cu mâneca de la pijama. A zâmbit și a mers repede spre birou. A scos de acolo o carte. A deschis-o. Avea acolo alți bănuți strânși. Alex se uita încruntat. Nu înțelegea ce se întâmplă.

- Pentru ce mi-ai cerut bani, dacă aveai deja? întreabă Alex.
- Pentru că nu aveam destui, tată, dar acum am. Uite, am acum 100 de lei! Pot să cumpăr o oră din timpul tău? Te rog să vii mâine acasă mai devreme. Aș vrea să mergem o oră la plimbare în parc. a spus Matei, cu inocență și cu bucurie.

Alex a simțit nevoia să se așeze. Cât de orb a fost. Cât de urât s-a comportat cu fiul său și ce lecție de viață i-a dat acest băiețel de doar 6 anișori! Alex, copleșit de emoție, și-a îmbrățișat fiul.

- Iartă-mă, Matei! Iartă-mă puiul meu. Voi veni mâine mai devreme acasă și vom merge în parc împreună. Poți să păstrezi bănuții.

A doua zi, Alex a venit acasă mai devreme. L-a luat pe Matei și au mers în parc împreună. Au vorbit. Au râs. Au mâncat înghețată. Cât de isteț și de amuzant era băiețelul lui. Alex simțea că nici nu îl cunoscuse cu adevărat până în acel moment. Durerea i-a întunecat mintea și i-a închis sufletul. Nu a realizat că adevărata fericire era în fața ochilor lui.

Nu a realizat că acel suflețel micuț din viața sa avea nevoie de alinare și de vindecare, la fel de mult cm avea nevoie și el. Din acel moment nu au mai existat ore peste program. Nu au mai existat seri pe care să le petreacă cu ochii în monitor. Timpul de acasă îi era dedicat acum lui Matei. Ușor, ușor, durerea s-a estompat. Matei i-a ridicat tatălui său vălul de pe ochi. I-a deschis mintea, dar și sufletul.

Trebuie să muncim ca să avem bani să trăim, încă momentele petrecute cu cei dragi sunt de neprețuit. Dacă această poveste ți-a atins inima, lasă o ❤️ în comentarii și nu uita să o dai mai departe!