REPER Youth

Unii politicieni dau pomeni electorale sau „fac autostrăzi”. Alții chiar încearcă să bage bani europeni în țară.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, face exact asta, verifică jaloane, negociază cu Bruxelles-ul și se asigură că România nu pierde niciun euro din PNRR. Nu e spectaculos, nu e viral, dar banii chiar contează. Și, mai important, face să curgă miliardele spre țara noastră. 💶

Între timp, Sorin Grindeanu pare că și-a descoperit vocația de antrenor de gălăgie politică. "Sorinel, lasă harneala!". Ne scuzați, dar doar așa înțelege Sorin! Când ministrul avertizează că putem pierde fonduri, nu e scandal, e matematică.

După luni în care PSD a blocat la CCR pensiile magistraților, cineva trebuia să spună lucrurilor pe nume. Pîslaru a spus. Calm. Tehnic. Fără flash-uri și fără conferințe de presă dramatice.

Morala? Într-o țară unde spectacolul politic e sport național, uneori cel mai eficient ministru e ăla care nu țipă, ci face să curgă miliardele spre țara noastră. 💼🇷🇴

Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul sub 16 ani la rețelele sociale. Ce nu ni se spune suficient însă este că această decizie nu este rezultatul științei, ci al politicii.

Înainte de adoptarea legii, în 2024, peste 140 de cercetători australieni, din psihologie, educație, sănătate publică și tehnologie au avertizat oficial Guvernul că interdicția este o măsură riscantă și ineficientă. În paralel, grupul independent de lucru al Parlamentului a propus 12 soluții concrete pentru siguranța copiilor online. Niciuna nu includea interzicerea. Toate au fost ignorate.

La nivel global, datele UNICEF, OECD și ale marilor institute de cercetare arată un consens clar: problema nu este accesul, ci lipsa protecției. Țările care au investit în educație digitală timpurie, moderare reală a conținutului și transparență algoritmică au rezultate mai bune decât cele care au mizat pe interdicții.

Cercetătorii avertizează asupra efectelor adverse deja anticipate: migrarea adolescenților către platforme mai ascunse și mai periculoase, afectarea disproporționată a tinerilor din grupuri vulnerabile, înlocuirea gândirii critice cu frica de sancțiune și reducerea presiunii asupra platformelor de a-și asuma responsabilitatea.

Australia este, în acest moment, un experiment. Chiar cercetătorii australieni cer altor state să aștepte datele reale înainte de a copia măsura.

Pentru România, soluția nu e interdicția. Soluția este curajul de a reglementa platformele, de a introduce educația digitală din școala primară și de a pune știința înaintea reflexelor politice.

Protecția copiilor se face cu responsabilitate, nu cu interdicții grăbite și pentru care impactul nu e cercetat suficient.

Surse:

1. Scrisoarea celor 140 de cercetători/specialiști https://apo.org.au/sites/default/files/resource-files/2024-10/apo-nid328608.pdf

2. Cele 12 măsuri propuse de grupul de lucru independent
https://www.aph.gov.au/Parliamentary_Business/Committees/Joint/Social_Media_and_Australian_Society/SocialMedia/Final_report/List_of_recommendations

3. Avertismentul cercetătorilor din Australia să nu copiem măsura
https://www.euronews.com/next/2026/01/29/australias-under-16-social-media-ban-how-children-are-already-finding-ways-around-it

Mulțumim, Vlad Zaha, pentru analiza efectelor acestor măsuri în alte țări.