Prima Dată

Mulțumim, Nona Rapotan.

“Când am aflat de spectacolul Prima dată, o premieră din foarte multe puncte de vedere pentru mediul artistic românesc, am fost curioasă să văd în ce măsură acest demers poate să acopere, fie și parțial, nevoia de informare a tinerilor în ceea ce privește educația s*xuală. Patru actori – trei dintre ei aflați la primul rol – și o actriță consacrată (Marcela Motoc joacă în spectacole din mediul independent, dar și în spectacole ale unor teatre de stat) care și-a asumat regia. Un spectacol care are la bază mărturii și poveștile scrise de oameni din toată lumea; toate se găsesc pe myfirsttime.com, iar Ken Davenport a așezat o parte din tot ceea ce se găsește pe acest site într-un text ce poate fi adaptat pentru orice tip de scenă sau format dramaturgic. Verbatim theatre este un gen de teatru mai puțin abordat în România, tocmai pentru că la noi dialogul în spațiul public se transformă de cele mai multe ori în atac la persoană sau conflict deschis între două tabere.”

„Subiectul... eheee, subiectul este unul la care se pot povesti multe lucruri: cm a fost prima dată...? Uneori cu râs, alteori cu plâns, dar în orice caz, e o emoție pe scenă care te face să-i îndrăgești instant pe actori, minunat de conectați cu publicul și între ei, într-un cuvânt talentați. Prima Dată are un umor bun, de calitate, presărat cu momente delicate care ating sensibilul punct al abuzului și conștientizării. N-am avut timp să mă gândesc la alte lucruri (...), subiectul te ține prezent, ești purtat prin dialog, prin dans și muzica bună care umple timpul dintre ieșiri și intrări în scenă”

Mulțumim, Oana Apostolescu 🙏

Prima Dată - Zenoa Prima data este o piesa cu umor, finete, momente sensibile, dans si tot ce trebuie sa te faca sa pleci cu bateriile incarcate și chef de orice.

Să nu-i stați în cale.
Nu vă va călca, vă ocolește, vă sare, dar piedică nu-i poate fi nimeni și nimic.
Bianca Archip
Licență, Arta Actorului, anul III.

Manager de proiect și producător al spectacolului “Prima Dată”. Pe lângă, și în același timp cu rolul/rolurile pe care le-a avut de repetat, s-a ocupat de producție - de contabilitate, de program, de nevoile echipei, de programarea spectacolelor, etc.
Nu i-am ridicat statuie și fiind (și) administrator al paginii, teamă ne e că va șterge ce scriem aici. Sperăm că nu. Căci ne-am bucura să aflați că noua generație de actori poate și este multi-multitask.
Determinată, dăruită, onestă, niciodată total mulțumită de propria performanță, personajele Biancăi se contopesc cu ea și vorbesc despre abuz, despre viol, despre constrângere, despre sarcină, despre avort, despre iubire și felul greșit în care iubirea poate fi înțeleasă.
Aproape că i se schimbă culoarea ochilor în funcție de personaj, până acolo e asumarea.
Și mai vorbește despre niște șosete… care au marcat o primă dată a unuia dintre personajele pe care le joacă. E funny. Și ar trebui să vedeți care-i treaba cu șosetele și ce picioare mișto are actrița care le poartă. 😉