Institutul de Morfopsihologie - IMP

Primul curs de nivel academic de morfopsihologie sustinut vreodata in Europa Centrala si de Est va urma trei directii:

1. morfopsihologie aplicata, cu o abordare teoretica sustinuta de o activitate practica intensiva si cu o componenta de cercetare avansata

2. o componenta legata de metodologie, clarificarea conceptelor si deontologie profesionala

3. o expunere a gandirii "morfopsihologice" din antichitate pana in prezent, cu trecere prin faza "clasica" a stiintei, cu accent pe ultimele descoperiri stiintifice cu aplicabilitate in morfopsihologie din neurostiinte si neuroestetica

MAI MULTE, AICI:

https://morphopsychologyinstitute.com/formal-training/

I. MORPHOPSIHOLOGIA APLICATA

A. MORFOPSIHOLOGIA CLASICA

INTRODUCERE

– Osatura si Musculatura Faciala

– Elemente de fiziologie si neurologie

VOCABULARUL lui Louis Corman, fondatorul Morfopsihologiei

– limite si completari(exemplificare cu fotografii relevante adaptate publicului din Romania)

CONCEPTE si METODOLOGIE

1. Conceptul de baza – Dilatare/ Retractare – contributia lui Claude Sigaud- Modelul Piramidei – cm functioneaza morfopsihologia?Tipologii: dilatat extrem, dilatat echilibrat, dilatat retractat, retractat echilibrat, retractat extrem

2. Concentrare/ Reactivitate. Tipologii: concentrat extrem, concentrat echilibrat, mixt, ripostant echilibrat, ripostant extrem

3. Retractare laterala/ retractare frontala. Tipologii: retractat lateral extrem, retractat lateral echilibrat, mixt, retractat frontal echilibrat, retractat frontal extrem

4. Tonicitate/ atonie. Tipologii: stenic extrem, stenic echilibrat, mixt, astenic echilibrat, astenic extrem

5. Etajele fetei- etajul instinctiv- etajul rational- etajul cerebral- fete mixte (fara etaj dominant)- Etajul instinctiv-relational (dubla dominanta)- Etajul instinctiv-cerebral (dubla dominanta)- Etajul relational-cerebral (dubla dominanta)

6. Relieful fetei – tipul carnos- tipul uniform ondulat- tipul uniform- tipul “colturos”- tipul retractat neregulat

7. Gradul de asimetrie- fata simetrica – fata putin simetrica- fata asimetrica

8. Polaritatea masculinitate/ feminitate- barbatul foarte feminin- femeia feminina- fata mixta(androginul)- barbatul foarte masculin- femeia foarte masculina

9. Gradul de maturitate- fata juvenila- fata mixta (juvenila/matura)- fata matura

10. Expresia fetei- fata relaxata- fata mixta (neutra)- fata incordata

11. Portretul morfopsihologic- cele trei chei ale portretului- metoda portretului- caracterul tehnic al portretului morfopsihologic

12. Elementele portretului- Parul- Fruntea – Generalităţi despre ochi- Partile ochilor – Unghiurile formate de ochi – Clasificarea grupelor de ochi- Genele – Nasul – Obrajii – Urechile – Gura si buzele – Dintii – Barbia – Mandibula – Gatul B.

B. MORFOPSIHOLOGIA CONTEMPORANA

METODOLOGIA FACE SCALE– ce este si cm se utilizeaza Face Scale– indicii moralitatii; spatiu intim vs. spatiu social-cum arata, potrivit terminologiei populare, “o fata de borfas”, “o fata de lepra”, “o fata de hot”, “o fata de fraier”.

-Scala moralitatii Face Scale – indicii inteligentei; tipuri de inteligenta – cm arata “o fata de prost”, “o fata de smecher”, “o fata de grobian”

-Scala inteligentei Face Scale

-Morfopsihologia in Neurostiinte si Neuroestetica

-Morphopsihologie si Criminologie

-Morphopsihologie si Profiling

-Morfopsihologie si predictii comportamentale

-Morfopsihologie si analiza destinologica Szondi

-Morfopsihologie si psihopatie (Lobaczewski)

-Morfopsihologie din perspectiva teologica

C. ETNOMORFOPSIHOLOGIE

– tipologii de munteni, olteni, moldoveni, ardeleni

– tipologii de francezi, britanici, irlandezi, americani, etc.

D. SCOLI CONTEMPORANE DE CITIRE A FETEI

-Morfopsihologie (Europa) – Personologie (SUA)

-Entitati implicate in cercetarea morfopsihologieiII.

II. MORFOPSIHOLOGIA – concepte, metodologie, implicatii, domenii conexe, deontologie:

– Demonizarea si demonetizarea morfopsihologiei

– Implicatiile de natura sociala, economica, politica

– Defintie – stiinta sau arta? Cat este algoritm si cat euristica?

– Fiecare dintre noi este morfopsiholog, dar un numar restrans de alesi poseda abilitati de exceptie

– Forta si implicatiile talentului – excelenta in morfopsihologie

– “Stiinta” gospodinelor, instalatorilor, coafezelor si a manichiuristelor?! Promotorii pseudostiintei.

– Articularea metodologica si clarificarea vocabularului, instrumente pentru eliminarea impostorilor

– Clarificarea obiectului de studiu (morphe logos – gr. – forma, stiinta)

– Analiza comparativa: Caracterologie – Fizionomie – Frenologie – Morfopsihologie

– Limitele vocabularului instituit de Louis Corman

– Specific metodologic: Fiabilitatea (stabilitatea trasaturilor faciale), Flexibilitatea (necesita putine informatii), Rapiditatea (citire directa, nemijlocita) Discretia, Universalitatea

– Eficacitatea morfopsihologiei

– Limitele morfopsihologiei

– Dificultati si provocari

– Implicatiile sociale si economice ale morfopsihologiei

– Obiectii si temeri

– Deontologie

III. ISTORIA MORFOPSIHOLOGIEI (citirii fetei)

– Antichitatea:

a. preotii egipteni o utilizau pentru a-si selecta discipolii

b. spatiul elenistic antic.

– Pitagora (sec. VI i. Hr.) – pleaca din Samos (Grecia) in Egipt unde deprinde stiinta si incepe sa o predea in Grecia Mare (Sudul Italiei). Scoala de la Crotona. Isi selecteaza discipolii d**a modelul egiptean

– medicii greci – Hipocrate (sec. V i. Hr.) – teoria celor patru elemente (aer, foc, pamant, apa), patru tipuri de umori (bila galbena, sange, flegma, bila neagra)

– Aristotel – Physiognomica (Tratatul de fiziognomie)e. Galenus (sec II d. Hr) transforma modelul lui Hipocrate in teoria celor patru temperamente – sangvin, limfatic, melancolic, bilios, utilizat pana in sec. XIXf.

c. teoriile “exotice”

– fizionomia predictiva chineza Mian Xiang

– Al Ferasa, tehnicile dezvoltate de beduini in Orientul Mijlociu

Evul Mediu: odata cu aparitia Crestinismului, stiinta citirii fetei intra in hibernare

Renasterea:

a. filosoful Roger Bacon, sec. XIII

b. parintele literaturii engleze, Geoffrey Chauser, sec. XIV

c. Fra. Girolamo Savonarola, Girolamo Cardano (sec. XV)

d. Giambattista della Porta (sec. XV) – corespondenta capete animale – chipuri umane – De humana physiognomia

Sec. XVIII:

a. teologul elvetian Johann Kaspar Lavater, Despre fiziognomie (sec. XVIII)

b. neurologul austriac Franz Joseph Gall – fondeaza Frenologia – Teoria criminalului inascut si derivatele rasiste (sec. XVIII-XIX)

Sec. XIX:

– Tipologiile functionale(medicale) – cercetarea devine mai riguoasa – corespondente in fiziologie, medicina

a. Italia – De Giovani, Viola, Pende – tipologie pe baza sistemului nervos (simpatic si parasimpatic)

b. Germania – psihiatrul Ernst Kretschmer – Creeaza Biotipologia – clasificare pornind de la datele corporale si psihopatologice. Cele trei “tipuri” ale sale prefigureaza Morfopsihologia (picnic=dilatat, leptosom = retractat, atletic = retractat lateral)

c. Franta – medicul Claude Sigaud – tipologie pornind de la diverse aparate – respirator, digestiv, musular, nervos. Descopera legea dilatarii/ retractarii – medicul Paul Carton reactualizeaza temperamentele lui Hipocrate realizand o adevarata tipologie (fizica, medicala, psihologica)

d. In Statele Unite – psihologul William Sheldon reia cele trei tipuri ale lui Kretschmer, le redefineste (endomorf, mezomorf, ectomorf), le valideaza pe 4.000 de persoane si largeste notiunea de tipuri cu o viziune contemporana

Sec XX: – impunerea Morfopsihologiei ca stiinta

a. Psihiatrul Louis Corman (1901 – 1995) face din Morfopsihologie o stiinta:

– se concentreaza asupra fetei

– reia legea dilatarii/retractarii facand din ea baza morfopsihologiei si prototipul altor legi

– clarifica conceptele si defineste o metoda riguroasa in care sinteza primeaza asupra analizei de detaliu

– intemeiaza Societatea Franceza de Morfopsihologie – SFM, formeaza discipoli, fondeaza o revista trimestriala, elaboreaza deontologia

– vocabularul morfopsihologiei – vocabularul lui Louis Corman – pledoarii pro si contra schimbarii vocabularului

Autori cu contributii semnificative la impunerea morfopsihologiei ca stiinta:

-Cesare Lombroso

-Leopold Szondi

-Andrew M. Lobaczewski

-Nicola Pende

-Marcel Martiny

TENDINTE:

– cautarea unor legi si mai specifice

– identificarea unor tipologii mai sintetice

– justificarea stiintifica mai precisa a fundamentelor

– validare prin instrumente “clasice” de scalare a profilurilor de personalitate

– metodologia Face Scale

– cercetari recente in neurostiinte si neuroestetica

TRAINING | morphopsychologyinstitute.com TRAINING NOU! PRIMUL CURS DE NIVEL ACADEMIC DE MORPHOPSIHOLOGIE DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST Primul curs de nivel academic de MORFOPSIHOLOGIE (CITIRE A FETEI) din Europa Centrala si de Est. Institutul de Morfopsihologie (IMP), unul dintre cele patru institutii de nivel academic, cu adevarat relevan...