Rose_FAMP

CLASAMENT INTERNAȚIONAL QS: LONDRA ESTE CEL MAI BUN ORAȘ DIN LUME PENTRU STUDENȚI

Londra este considerat cel mai bun oraș din lume pentru studenți, într-un nou clasament dat publicității de compania de consultanță QS – Quacquarelli Symonds. Capitala britanică este urmată de München, Seul, Tokyo și Berlin în topul “Best Student Cities”, ce pune în balanță ranking-ul universităților locale cu alte criterii precum numărul de studenți locali/internaționali, toleranța, aspirația studenților internaționali de a studia acolo, opțiunile pentru locuri de muncă, scoruri realizate de terțe entități privind poluarea sau corupția și altele. Ediția actuală include 115 dintr-un total de 164 de destinații posibile. Din România, trei orașe întruneau condițiile să fie luate în calcul, dar niciunul nu apare în clasament.

Top 10 este completat de orașele Melbourne, Zurich, Sydney, Boston și Montreal (ultimele două la egalitate).

QS precizează că, pentru a fi luat în calcul, un oraș trebuie să aibă o populație de cel puțin 250.000 de persoane (zona metropolitană) și să găzduiască cel puțin două universități prezente în cea mai recentă ediție a clasamentului QS World University Rankings.

Aceste criterii sunt întrunite de 3 orașe românești: București (Universitatea din București, Universitatea Politehnică), apoi Cluj-Napoca (Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) și Iași (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi). Niciunul dintre cele trei orașe nu a fost selectat în topul QS actual.

Toate aceste universități figurează după poziția 1000 în topul internațional, după cm a scris Edupedu.ro în iunie a.c..

Pe de altă parte, 10 orașe din Europa Centrală și de Est, incluzând Rusia, apar în clasamentul celor mai bune orașe pentru studenți:

Moscova (poz. 25)

Praga (poz. 45)

Budapesta (poz. 58)

Varșovia (poz. 60)

Sankt Petersburg (poz. 72)

Brno (poz. 77)

Tomsk (poz. 85)

Cracovia (poz. 101)

Vilnius (poz. 102)

Novosibirsk (poz. 107)

ANALIZĂ: CEA MAI MARE RATĂ DE PROMOVARE LA BAC DIN ULTIMII 13 ANI, CU CEA MAI MICĂ GENERAȚIE DE PARTICIPANȚI DIN ULTIMII 30 DE ANI

Numărul candidaților promovați la Bacalaureat 2022 este de 91.332, cu 2.741 de candidați mai mult decât anul trecut, potrivit Ministerului Educației. Este al doilea cel mai mare număr de elevi cu diplomă de Bac din ultimii 5 ani, după cel din 2020. Asta deși numărul celor înscriși a fost cu 7.211 mai mic decât în 2021, potrivit rezultatelor publicate de instituție.Județul cu cea mai mare rată de promovare a fost Cluj, cu 86,2% – în creștere cu peste 5 puncte procentuale față de Bac 2021. O analiză-interviu detaliată pe Cluj este aici, județul fiind de cel puțin 10 ani pe primul loc, sau imediat după Capitală, la toate concursurile și examenele.
Rata de promovare este la bacalaureat 2022 este 75,2%, mai mare cu 1,9%, în raport cu rezultatele inițiale (73,3%) și cu 5,4% față de prima sesiune a anului trecut (69,8% – rată de succes în anul 2021). Practic, contestațiile au modificat 30.307 note în plus și 15896 de note în jos – împreună sunt 46.363 de note modificate la recorectare. O rată de modificare uriașă, de 96,4%. Cu alte cuvinte, mai mult de 96 din 100 de contestații au produs o nouă notă – lucru care înseamnă că peste 46 de mii de note au fost greșite la Bacalaureat 2022.
În urma contestațiilor aproape 2 mii de candidați au sărit peste pragul de promovare, de sub linie, reușind să ia diploma de Bac.
Raportat la numărul de înscriși, acesta a fost cel mai mic din istoria postdecembristă a acestui examen – am avut astfel cea mai mică generație de elevi care a intrat în Bac din ultimii 32 de ani.
Rata de prezență a fost totuși una dintre cele mai mari, potrivit datelor oficiale.
Rămâne însă problema celor 41 de mii de elevi care erau în clasa a XII-a și nu au mai ajuns în Bac. Tangențial, ministrul Educației a prezentat o situația e acestora, fără să spună că va aprofunda fenomentul – doar l-a constatat. „Avem 41.465 de elevi ai claselor terminale înmatriculați în septembrie 2021 care nu s-au înscris la examenul de bacalaureat. Așa cm am promis, am verificat cauzele. Cauzele sunt surprinzătoare. Un număr de aproape 13.000 de candidați nu s-au înscris, deși aveau dreptul să se înscrie”, a declarat Ministrul Educației într-o conferință de presă pe tema rezultatelor finale de la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie.
La filiera Tehnologică, doar jumătate au reușit să ia examenul, dar acest 53,5% promovare înseamnă de fapt cea mai bună performanță din ultimii 12 ani.

ANALIZA MEDIA PENTRU ADMITEREA LA LICEU DEVINE IRELEVANTĂ, ÎN BUCUREȘTI, PENTRU MAJORITATEA CANDIDAȚILOR

Ierarhia mediilor generale de admitere la liceu 2022, pe baza căreia se face repartizarea computerizată a elevilor în clasa a IX-a, a fost anunțată vineri, 1 iulie. În București, numărul suplimentar de elevi din generația actuală este cu 3.612 mai mare față de 2021. Acest lucru, plus mediile semnificativ mai mari obținute anul acesta de toți candidații la Evaluarea Națională, față de cele de anul trecut, duc la o ierarhizare complet diferită, incomparabilă în privința mediilor cu ceea ce a fost în 2021. Edupedu.ro a semnalat acest lucru într-o analiză recentă.
O analiză a datelor de anul trecut și a celor de anul acesta, realizată de Edupedu.ro pe baza ierarhiei publicate de Ministerul Educației, arată că, practic, elevi cu note mari vor ajunge la licee la care anii trecuți s-a intrat cu medii mici. Pe scurt spus, media ultimului intrat la o specializare anul trecut a devenit irelevantă pentru anul acesta. Într-o conferință de presă de la sediul Ministerului Educației, secretarul de stat Sorin Ion a pasat problema părinților și le-a dat un sfat pe care îl puteți citi mai jos în articol.
Concret, anul acesta este o diferență de 1.556 de locuri între ultimul candidat cu media 9 din 2022 și cei din 2021. Candidatul care are media generală de admitere 9 în acest an se află pe poziția 4.834 în ierarhie, față de 3.269 cât era anul trecut. Diferența dintre ei înseamnă 60 de clase a câte 26 de elevi. În concluzie, media 9 de anul acesta s-a „devalorizat” în raport cu media similară de anul trecut.
În tabelul de mai jos vedeți situația concretă a „căderii” în ierarhia din 2022 a mediilor, față de anul 2021.
Dacă la vârful ierarhiei, până la ultimul elev cu media 9,80 sunt deja 246 de locuri diferență între 2022 și 2021, la ultimul candidat cu media 6 deja ecartul este de peste 3.700 de locuri în ierarhie, față de referința de anul trecut.
Un alt exemplu – ultimul candidat la admiterea la liceu cu media 9,60, care ar putea crede că media îl poate propulsa la o clasă foarte bună de la colegii prestigioase. Între el și ultimul care a intrat cu media 9,60 anul trecut la liceu sunt nu mai puțin de 734 de alți elevi, echivalentul a 28 de clase pline cu câte 26 de elevi. Asta înseamnă că nu are prea multe șanse.
Iar între ultimul candidat care are în acest an media de admitere 8 și omologul său de anul trecut sunt nu mai puțin de 2.686 de locuri diferență în ierarhie. Asta înseamnă 103 clase distanță, clase cu câte 26 de elevi.
În tabelul de mai jos pe coloana 1 sunt mediile – am ales câteva praguri relevante pentru liceele teoretice, apoi cele pentru filiera tehnologică. Sunt 6 intervale între 9 și 10, apoi 8,5 și 8, după care din 1 în 1 până la nota minimă. A doua coloană conține poziția în ierarhie a ultimului candidatul cu media respectivă în 2021, a treia coloană este media de acum a candidatului cu ultima medie corespondentă, iar pe coloana a patra se poate vedea diferența de locuri între ierarhia 2021 și cea din 2022 pentru aceleași medii.
Menționăm că generația de elevi care apare anul acesta în platforma de admitere.edu.ro este de 15.427, față de 11.812 câți erau anul trecut. Asta înseamnă echivalentul a 139 de clase în plus în acest an.
La toate aceste diferențe de medii se adaugă și faptul că, în mod tradițional, din afara Bucureștiului, din județele vecine cm ar fi Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Dâmbovița, Prahova sau Ialomița, vin anual câteva zeci de elevi la școlile din Capitală.
În fața unei asemenea situații, oficialii din Ministerul Educației au tranșat rapid problema, transferând-o părinților și elevilor. Secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ion, a dat „un sfat”: „ceea ce trebuie să ia în considerare elevii și părinții este poziția în ierarhie, mai puțin valoarea absolută a mediei, pentru că repartizarea se face în funcție de poziția în ierarhie, și sfatul e unul simplu: cu cât poziția în ierarhie e mai jos, cu atât numărul de opțiuni trebuie să fie mai mare pentru a nu risca să rămână nerepartizați chiar dacă va exista o etapă ulterioară de repartizare”, a spus Sorin Ion.