The Tax Institute

Direcția europeană este clară: mai puține spații necontrolate, mai multe date transmise digital și o presiune constantă pe creșterea colectării. Pierderea anuală de aproximativ 128 miliarde euro explică de ce administrațiile fiscale accelerează digitalizarea, de ce cotele reduse sunt reevaluate și de ce platformele online sunt atrase tot mai mult în zona de responsabilitate fiscală.
Pentru antreprenori și companii, TVA devine un test de organizare internă, de calitate a datelor și de capacitate de reacție. În următoarea perioadă, avantajul nu va aparține firmelor care corectează problemele după control, ci celor care le identifică înainte ca autoritatea fiscală să le vadă în sistem.

Pachetul european „VAT in the Digital Age” (ViDA) urmărește modernizarea TVA în raport cu economia digitală și tranzacțiile transfrontaliere. Două direcții sunt esențiale: simplificarea înregistrării în scopuri de TVA și creșterea responsabilității platformelor digitale.
Extinderea mecanismului One-Stop-Shop ar trebui să reducă obligația companiilor de a se înregistra separat în fiecare stat membru în care desfășoară anumite operațiuni. Pentru firmele care vând transfrontalier, acest lucru poate însemna o reducere a sarcinii administrative. Totuși, simplificarea formală vine la pachet cu o cerință mai mare de acuratețe: datele trebuie raportate corect, complet și în timp util.
În paralel, platformele digitale vor fi tratate tot mai des ca actori fiscali activi. În sectoare precum închirierea pe termen scurt și transportul de persoane, răspunderea pentru colectarea și virarea TVA poate fi transferată către platformă. Această soluție urmărește să aducă în zona fiscalizată tranzacții care, până acum, puteau rămâne fragmentate sau dificil de urmărit.

Cum majorarea cotei standard poate avea costuri politice și inflaționiste, multe state preferă o strategie mai puțin vizibilă, dar eficientă: lărgirea bazei de impozitare. Aceasta poate însemna eliminarea unor excepții, reducerea sferei cotelor preferențiale sau reclasificarea unor bunuri și servicii.
Pentru contribuabil, efectul este același: TVA mai mare în prețul final sau marjă mai mică dacă majorarea nu poate fi transferată către client. Domenii precum energia, serviciile culturale, ospitalitatea, transportul, serviciile digitale sau anumite bunuri de consum pot fi expuse unor ajustări fiscale în funcție de prioritățile bugetare ale fiecărui stat.

Bine v-am găsit cu prima ediție a Monitorului Fiscal al lunii iunie 2026, materialul periodic elaborat de The Tax Institute, primul think tank dedicat fiscalității din România. Ca în fiecare ediție, sintetizăm principalele acte normative emise în ultimele 15 zile de autoritățile române, oferindu-vă în acest fel o imagine clară și accesibilă asupra celor mai relevante schimbări legislative din domeniul fiscal.

MONITOR FISCAL – No. 10 – IUNIE 2026 - The Tax Institute Noutăți fiscale 01-15 iunie 2026. Monitorul Fiscal vă ajută să rămâneți informat și să navigați eficient prin complexitatea legislației fiscale

La nivelul Uniunii Europene, cota standard de TVA nu poate coborî sub 15%. Acest prag minim oferă statelor membre un cadru comun, dar nu împiedică majorarea cotelor naționale atunci când guvernele caută venituri suplimentare.
În ultimii ani, unele state au ales să își consolideze bugetele prin creșterea cotei standard. Estonia a ajuns la 24%, iar Finlanda la 25,5%, nivel care plasează TVA finlandez printre cele mai ridicate din Uniune. Din perspectivă fiscală, aceste creșteri arată că TVA rămâne una dintre cele mai rapide pârghii de majorare a veniturilor publice.
Pentru firmele care vând bunuri sau servicii în mai multe jurisdicții, modificările de cotă nu sunt simple detalii administrative. Ele afectează prețurile, marjele, contractele, setările din platformele de comerț electronic, sistemele ERP și comunicarea comercială cu clienții. O eroare de cotă poate genera nu doar diferențe de plată, ci și penalități, ajustări retroactive și litigii contractuale.

Într-un context european marcat de presiuni bugetare, datorii publice ridicate și nevoi masive de finanțare pentru tranziția verde, digitalizare și infrastructură, UE crede că politica fiscală aplicată întreprinderilor trebuie calibrată mult mai atent.
Aceasta este una dintre ideile centrale desprinse dintr-o analiză publicată la nivelul Comisiei Europene, prin Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, care repune pe agenda fiscală europeană relația dintre impozitarea companiilor, investiții și stabilitatea finanțelor publice. Miza nu este strict tehnică. Este una de politică economică: statele membre trebuie să atragă capital, dar nu își mai permit să piardă venituri bugetare prin măsuri fiscale cu efect incert.
Mai multe pe subiect în sinteza alcătuită de echipa The Tax Institute. Click pe link pentru textul integral!

Reforma impozitării companiilor în UE: investițiile nu mai pot fi stimulate doar prin cote mai mici de impozit - The Tax Institute Comisia Europeană readuce în discuție o temă sensibilă: cm pot statele să încurajeze investițiile fără să își subțieze veniturile fiscale

Succesul anului 2026 va depinde mai puțin de taxe noi și mai mult de factori precum
- absorbția fondurilor europene conform calendarului;
- creșterea eficienței colectării, inclusiv prin măsuri anti-fraudă (taxare inversă în B2B, plăți defalcate în B2G);
- controlul cheltuielilor, în special de personal și asistență socială;
- continuarea reformelor structurale convenite cu Comisia Europeană.
Click pe link-ul din primul comentariu pentru concluziile Analizei Execuției Bugetare a Trimestrului I 2026!

Cursa pentru reașezarea bugetului de stat în parametri funcționali, îmbunătățiți, continuă!
Pe baza datelor la 3 luni, în lipsa unor derapaje (mai ales în privința pensiilor și a cheltuielilor de personal) și a atragerii fondurilor europene conform programului, estimăm o abatere de la ținta de deficit de maximum 20 de miliarde de lei (1% din PIB), în principal din cauza unui deficit de încasări de TVA. Cu măsuri țintite, deficitul se poate încadra în ținta stabilită prin Planul Bugetar pe Termen Mediu și Legea Bugetului, la 6,2% din PIB.
Click pe link-ul din primul comentariu pentru analiza integrală pregătiră de experții The Tax Institute!

Cursa pentru reașezarea bugetului de stat în parametri funcționali, îmbunătățiți, continuă!
Continuă însă să existe și unele provocări. Anumite categorii de venituri performează sub așteptări (precum, din nou, Taxa pe Valoare Adăugată). Anumite cheltuieli par a fi pe traiectoria depășirii plafonului de credite bugetare (precum, din nou, cheltuielile cu bunuri și servicii). Pe de altă parte, aceste abateri de la țintă sunt semnificativ mai mici decât în T1 2025.
Atingerea obiectivului de deficit bugetar de 6,2% rămâne însă sub semnul întrebării. Bugetul a fost construit pe baza asumpției atragerii unui volum mare de fonduri europene, însă acestea sunt dependente de reforme acum incerte, în lipsa unui guvern și a unei majorități guvernamentale. Rata de creștere economică nu pare să se îndrepte spre nivelul de 1% prognozat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
De la experții The Tax Institute - Analiza Execuției Bugetare a trimestrului 1 2026. Click pe link-ul din primul comentariu pentru documentul integral, de găsit în website The Tax Institute!

Cursa pentru reașezarea bugetului de stat în parametri funcționali, îmbunătățiți, continuă!

Execuția bugetară pe primele 3 luni din 2026 prezintă o situație cu totul diferită de cea din 2025. Proiecțiile de venituri și cheltuieli la final de an se apropie semnificativ mai mult de țintele din Legea Bugetului în acest an decât în precedentul. Acest lucru denotă o schimbare pozitivă de abordare în finanțele publice. În condițiile menținerii acestei traiectorii, ne putem aștepta la o însănătoșire treptată a finanțelor publice.

De la experții The Tax Institute - Analiza Execuției Bugetare a trimestrului 1 2026. Click pe link-ul din primul comentariu pentru documentul integral, de găsit în website The Tax Institute!