CSCE

Impozitul minim pe profit la nivel global, tot mai aproape. Ar putea SUA urgenta demersurile?

Material de opinie de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Creșterea exponențială a datoriilor guvernamentale din ultimii ani este tot mai greu de explicat în contextul evoluțiilor economice recente. Chiar și în cei mai dificili ani, cm ar fi anul izbucnirii pandemiei de COVID-19, au existat domenii profitabile și companii care au înregistrat câștiguri care nu se regăsesc decât în mică măsură în bugetele țărilor din care au fost obținute.

Statele Unite ale Americii preiau inițiativa

Din acest considerent, revine în actualitate problema taxării echitabile, iar de data aceasta tonul este dat de Statele Unite ale Americii (SUA), prin planul de investiții anunțat de administrația Joe Biden, care ar presupune, printre altele, majorarea impozitului pe profit și eliminarea unor facilități acordate companiilor multinaționale, pentru a asigura finanțarea necesară planului, dar având și scopul de a limita exodul profiturilor în paradisuri fiscale.

Planul de redresare anunțat de Joe Biden a fost apreciat de reprezentanții mediului de business american. Dar cm planul de investiții va veni la pachet cu majorarea impozitului pe profit de la 21% la 28% (după scăderea de la 35% la 21% din timpul administrației Trump) și un impozit minim de 21% pentru profiturile obținute în altă țară, ulterior aceștia au reclamat faptul că majorarea taxelor va reduce competitivitatea companiilor americane pe plan internațional, SUA urmând să redevină țara cu cea mai ridicată rată a impozitului pe profit dintre marile economii ale lumii.

Ca răspuns la valul de critici, oficialii de la Casa Albă au anunțat reluarea discuțiilor în vederea introducerii unui impozit minim pe profit la nivel global, argumentând că economiile naționale au tot mai multă nevoie de sisteme fiscale stabile care să genereze venituri capabile să asigure bunurile publice esențiale în condiții de criză, și nu numai, și care să garanteze că toți contribuabilii împart corect povara finanțării guvernelor. Președintele american a transmis acest mesaj cu ocazia anunțării planului, iar Secretarul Trezoreriei (echivalentul american al ministrului de finante), Janet Yellen, a anunțat, la rândul său, că lucrează cu țările G20 pentru a conveni asupra unei cote minime de impozit pe profit la nivel global. Ea susține că o astfel de decizie ar duce la încheierea „cursei de 30 de ani pentru atingerea celui mai redus nivel de impozitare”. La foarte scurt timp, și reprezentanții Fondului Monetar Internațional au declarat că sunt în favoarea implementării unei măsuri de acest tip, iar președintele Băncii Mondiale a anunțat că miniștrii de finanțe din țările G20 discută, zilele acestea, problema taxării la nivel global, inclusiv pentru serviciile digitale.

Inițiativele în privința taxării, în urma evoluțiilor din economia globală

Preocuparea statelor lumii pentru un sistem de taxare echitabil datează de multă vreme, dar primele acțiuni concrete întreprinse cu scopul de a limita evitarea plății taxelor prin transferul profiturilor în jurisdicții cu un tratament fiscal favorabil datează din 2013, atunci când G20 a trasat OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development) sarcina de a elabora un plan de măsuri pentru a combate acest fenomen. Atunci a apărut BEPS (Base Erosion and Profit Shifting – Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor) care presupune, în mare, schimbul automat de informații între țări pentru a se stabili unde au fost produse veniturile și unde ar trebui să fie impozitate. Însă pe măsură ce economia a crescut în complexitate, și demersurile pentru o taxare echitabilă au necesitat o intensificare.

Astfel, odată cu dezvoltarea economiei digitale, OECD a luat decizia de a continua inițiativa în privința impozitării pe două direcții (doi piloni), primul fiind axat pe taxarea economiei digitale (își propune să aloce o parte mai mare din profiturile globale ale unei multinaționale din tehnologie către țările din care obține venituri), iar al doilea, în continuarea inițiativei anti-BEPS, către stabilirea unui impozit minim pe profit la nivel global. Însă aceste două direcții sunt încă în stadiul de dezbatere.

În paralel cu inițiativa OECD, ONU își propune să modifice propria convenție model, din discuțiile preliminare rezultând că ar dori să mute impozitarea serviciilor digitale către țările care generează veniturile.

Inițiativele OECD anti-BEPS au fost, deja, implementate în numeroase jurisdicții, cu efecte benefice vizibile. Uniunea Europeană a preluat recomandările într-un set de directive (DAC), iar noile reguli s-au dovedit eficiente. În prezent, este în vigoare DAC 6, care presupune raportarea tranzacțiilor cu risc fiscal, iar DAC 7, care are drept scop monitorizarea operațiunilor din sfera economiei digitale și reprezintă un pas înainte către taxarea economiei digitale, este în stadiu de proiect.

Conform celor mai recente estimări, statele lumii pierd anual peste 427 de miliarde de dolari din mutarea profiturilor și averilor personale în paradisuri fiscale. Statele care pierd cele mai mari sume sunt SUA (aproape 90 de miliarde de dolari pe an), Marea Britanie, Germania, Franța și Brazilia. Din cele 427 de miliarde de dolari, raportul State of Tax Justice 2020, realizat pe baza datelor din raportările țară cu țară publicate de OECD, subliniază că 245 de miliarde de dolari sunt pierduți direct din cauza eludării taxelor de către companii, iar diferența este reprezentată de impozite aferente averilor personale. Deși cea mai mare parte a pierderilor este înregistrată de țările bogate, aceste practici fiscale afectează mai mult țările cu venituri mai reduse. Acestea din urmă pierd echivalentul a 5,8% din veniturile fiscale totale pe care le colectează în mod obișnuit din cauza practicilor de evitare a plății taxelor, în timp ce pierderile țărilor cu venituri mari se ridică la doar 2,5% din total.

Conform studiului, țările bogate sunt, în același timp, și responsabile pentru aceste pierderi (98%), iar principalele jurisdicții favorizante sunt Insulele Cayman (generează 16,5% din pierderile fiscale globale – echivalentul a 70 de miliarde de dolari), Marea Britanie (10%), Olanda (8,5%), Luxemburg (6,5%) și SUA (5,53%).

Consensul internațional devine realizabil

Așadar, este evident că problema există, că marile puteri economice sunt conștiente de necesitatea rezolvării ei, dar demersurile sunt greoaie din cauza complexității tot mai ridicate a modului de organizare a afacerilor, în special a celor din sfera digitală, și a consensului politic dificil de obținut.

Cu toate acestea, se pare că disensiunile care existau până la sfârșitul anului trecut în OECD cu privire la cei doi noi piloni în sfera impozitării la nivel internațional (taxarea economiei digitale și impozitul minim global) par să se atenueze, SUA rămânând, în timpul mandatului președintelui Trump, singurul opozant major. Recentele inițiative ale administrației Biden par că sunt aliniate cu cele ale partenerilor din OECD, însă este de așteptat ca acestea să întâmpine rezistență chiar din interior și rămâne de văzut daca forma finală a planului, care trebuie aprobată de Congres, va rămâne consecventă principiilor enunțate inițial.

În ultimă instanță, OECD nu are rol de reglementare la nivel internațional, documentele și principiile emise de organizație reprezentând recomandări care trebuie adoptate în legislațiile locale – spre exemplu, în legislația UE, cm s-a întâmplat de multe ori până acum – pentru a fi implementate. Consensul este greu de obținut și în UE, având în vedere că orice inițiativă legislativă referitoare la sistemul de taxare trebuie să întrunească acordul tuturor celor 27 de state membre, aspect care întârzie luarea deciziilor în această privință. În SUA, sistemul este ceva mai flexibil, dar rămâne de văzut în ce formă se va implementa planul anunțat de Joe Biden și dacă acest demers va reprezenta un model care va fi urmat și de alte state influente din punct de vedere economic la nivel global. Totuși divergențele s-au diminuat, aspect la care se adaugă și faptul că bugetele statelor devin tot mai dezechilibrate și cresc astfel șansele ca noile principii ale taxării internaționale, care ar aduce resurse bugetare suplimentare, să fie adoptate în următorii ani.

@

Impozitul minim pe profit la nivel global, tot mai aproape. Ar putea SUA urgenta demersurile? Impozitul minim pe profit la nivel global, tot mai aproape. Ar putea SUA urgenta demersurile? 0 By Echipa RomaniaPozitiva on 10 aprilie 2021 Economie, România, România Internațională Material de opinie de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România Creșterea exponențială a datori...

Leroy Merlin: La un an de la lansare, comenzile telefonice au devenit un canal de cumparaturi foarte popular

București, 8 aprilie 2021 – Potrivit Leroy Merlin, retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, în decursul unui an de la lansare, serviciul de comenzi telefonice a devenit un canal de cumpărături popular, în special în rândul lucrătorilor în construcții. Astfel, meseriașii care au rapid nevoie de produsele solicitate, economisesc timp prin comandă telefonică și ridicare rapidă din magazin sau livrare la domiciliu, beneficiind de consiliere promptă prin telefon și de un plus de siguranță la cumpărături. Cele mai comandate produse prin această modalitate sunt din categoria materialelor de construcții.

Implementată inițial în luna martie 2020 ca o soluție de siguranță pentru a evita aglomerarea din magazine pe perioada Stării de Urgență, comanda telefonică s-a dovedit a fi o opțiune foarte bine primită la nivelul întregii țări.

“Pandemia de COVID-19 a influențat obiceiurile noastre de cumpărare, consumatori și companii deopotrivă, producând schimbări orientate către creșterea eficienței și siguranței în relația dintre afacerea care vinde bunurile și clientul care le achiziționează. Implementarea acestui concept de vânzare la distanță, mai precis comenzile prin telefon, a fost răspunsul nostru strategic la aceste circumstanțe fără precedent. Această decizie s-a dovedit a fi nu doar o soluție relevantă pentru retail, ci și un serviciu cu valoare adăugată ridicată pentru clienții noștri care au adoptat rapid această metodă de cumpărare”, a declarat Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin Romania.

Pe lângă faptul că această modalitate de comandă este utilă meseriașilor care au nevoie de soluții rapide pentru șantierele în care își desfășoară activitatea sau pentru pasionații de decorațiuni, serviciul de comandă telefonică vine și în sprijinul persoanelor în vârstă care nu utilizează instrumente de plată digitale. De asemenea, reprezintă o opțiune în plus pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cei care nu locuiesc în apropierea unui magazin Leroy Merlin.

„Unul dintre cele mai mari beneficii ale acestei soluții este modul în care construiește și întărește relațiile cu clienții, deoarece implică o interacțiune directă între client și angajații magazinului. Mai mult, permite clienților să facă achiziții de oriunde și oricând au nevoie. Chiar dacă folosesc opțiunea de comandă telefonică pentru a face cumpărături mai mici, faptul că interacționează în mod constant cu un comerciant are un efect puternic asupra comportamentului clienților”, a adăugat Frédéric Lamy.

Serviciul de comenzi telefonice cu ridicare din magazine sau cu livrare la domiciliu este disponibil în toate cele 18 unități Leroy Merlin din țară. Pentru a putea plasa telefonic o comandă, clienții trebuie să selecteze magazinul preferat pe website-ul retailerului, din secțiunea Magazinul Meu, să parcurgă categoriile de produse și să aleagă produsele pe care vor să le cumpere, notând codul unic aflat sub denumirea fiecărui produs. Produsele disponibile sunt doar cele semnalizate cu un buton dedicat, pe fundal verde. Ulterior, aceștia trebuie să apeleze numărul de telefon *2244, urmând să fie preluați de către un consilier care se va ocupa să plaseze comanda. În cazul ridicării personale din magazine, produsele vor fi pregătite în maximum 4 ore de la plasarea și confirmarea comenzii telefonice. Programul punctului dedicat ridicării comenzilor este identic cu programul magazinului ales. Mai multe detalii despre procesul de comandă telefonică pot fi consultate aici: https://www.leroymerlin.ro/comanda-telefonica.

Această soluție a fost implementată cu succes și în alte țări în care compania își desfășoară activitatea, cm ar fi Spania sau Brazilia.

Despre Leroy Merlin

LEROY MERLIN este liderul european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat pe construcții, decorațiuni și grădinărit. Companie inovatoare din cadrul ADEO, LEROY MERLIN deține 800 de magazine în 15 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Peste 115.000 de colegi fac parte din familia LEROY MERLIN. Aflată într-un progres constant, compania ADEO a devenit cea mai mare companie franceză de pe piața internațională. În prezent, companiile grupului ADEO sunt recunoscute peste tot în lume prin numeroasele premii “Great Place to Work Institute”.

În România funcționează 18 magazine LEROY MERLIN, cu peste 2000 de angajați în 13 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara și Oradea.

@ http://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/leroy-merlin-la-un-an-de-la-lansare-comenzile-telefonice-au-devenit-un-canal-de-cumparaturi-foarte-popular/

Leroy Merlin: La un an de la lansare, comenzile telefonice au devenit un canal de cumparaturi foarte popular Leroy Merlin: La un an de la lansare, comenzile telefonice au devenit un canal de cumparaturi foarte popular 0 By Echipa RomaniaPozitiva on 10 aprilie 2021 Anticoronavirus, Economie, România București, 8 aprilie 2021 – Potrivit Leroy Merlin, retailer specializat în construcții, decorațiuni ș...

INP lansează în dezbatere publică două propuneri de normative în domeniul restaurării picturii murale

Institutul Național al Patrimoniului (INP) supune consultării publice două propuneri de Normative în domeniul conservării-restaurării componentelor artistice ale monumentelor istorice:

„Norme metodologice și indicator de norme de deviz pentru lucrări de conservare-restaurare a picturii murale a fresco, a fresco și a secco-în tehnica tempera și a tencuielilor decorative, părți integrante ale monumentelor istorice” (documentul poate fi descărcat de aici)

„Norme metodologice și indicator de norme de deviz pentru lucrări de conservare-restaurare a picturii murale a secco-lianți organici și a stucaturii policrome, părți integrante ale monumentelor istorice” (documentul poate fi descărcat de aici)

Institutul Național al Patrimoniului a demarat, conform atribuției sale de a propune Ministerului Culturii inițierea de acte normative în domeniul protejării monumentelor istorice, actualizarea Metodologiei de restaurare a componentelor artistice (MC / I-A/ 2000 aprobată prin OM nr. 2325 / 04.08.2006) – aflată în vigoare.

Această inițiativă s-a concretizat, până în momentul de față, în două proiecte de normativ în domeniul restaurării picturii murale, stucaturilor și tencuielilor decorative, care, pe de o parte, aduc la zi Normele metodologice de conservare-restaurare în vigoare, iar pe de alta, asigură, prin intermediul Indicatorului de norme de deviz, alinierea la reglementările naționale în vigoare privind consumurile de resurse, ofertarea și decontarea lucrărilor ce se finanțează total sau parțial din fonduri publice.

La redactarea celor două proiecte, componenta de Norme metodologice, a cărei structură are la bază direcţiile Metodologiei de restaurare a componentelor artistice (MC / I-A/ 2000) se datorează unor personalități din domeniul restaurării monumentelor istorice, experți atestați ai Ministerului Culturii: prof. univ. dr. Oliviu Boldura – coordonator, dr. Ioan Darida, prof. univ. dr. Carmen Solomonea, conf. univ. dr. Maria Dumbrăvician, drd. Oana Gorea, prof. univ. dr. Ioana Gomoiu (investigații biologice), prof. univ. dr. Gheorghe Niculescu (investigații fizico-chimice), în timp ce componenta de Indicator de norme de deviz a fost elaborată, cu respectarea prevederilor HG 907/2016 și a machetelor de lucru din Ghidul metodologic pentru revizuirea normelor de consumuri medii de resurse pe articole de deviz (Indicativ GE 031-97), de către ing. Liliana-Geta Rusu, expert achiziții publice.

Invităm întreaga comunitate profesională din domeniu şi orice persoană implicată în protejarea patrimoniului cultural să consulte cele două proiecte şi să transmită comentarii, observaţii sau sugestii de optimizare a documentelor, completând Formularul de transmitere a amendamentelor corespunzător fiecărei propuneri de normativ:

Descarcă formularul pentru transmiterea de amendamente normativ pictură a fresco.

Descarcă formularul pentru transmiterea de amendamente normativ pictură a secco.

Formularele completate pot fi trimise prin e-mail ([email protected] și [email protected]) sau prin poştă, la sediul INP (Str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16 Bucureşti, Sector 4), până în data de 31 mai 2021, urmând ca amendamentele să fie sistematizate în cadrul Oficiului Norme şi Metodologii al INP, iar concluziile să fie trase în cadrul unei dezbateri finale, găzduite de INP înainte de transmiterea documentelor spre avizare forurilor competente.

Institutul Național al Patrimoniului este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe informații pe www.patrimoniu.ro.

@ http://www.romaniapozitiva.ro/bucuresti/inp-lanseaza-in-dezbatere-publica-doua-propuneri-de-normative-in-domeniul-restaurarii-picturii-murale/

INP lansează în dezbatere publică două propuneri de normative în domeniul restaurării picturii murale INP lansează în dezbatere publică două propuneri de normative în domeniul restaurării picturii murale 0 By Echipa RomaniaPozitiva on 10 aprilie 2021 București, Cultură, Implică-te, România Institutul Național al Patrimoniului (INP) supune consultării publice două propuneri de Normative ...