Business Teorema

Nuța Fețeanu
Mai demult era și greu, dar era și frumos. Era tradiția asta de sat, care era... De țară. De câte ori vorbesc eu cm erau nuntile, cm se făceau nunțile. Nu era ca acum. Când vine autocarul, te duci și pui o grămadă de bani, o grămadă de mâncare. E ca și cm te duci la un restaurant în orice duminică. Dar ce frumos era! Adică el era stolnicarul satului. Adică sâmbăta umbla cu plosca, cu țuică, cu muzica după el și invita toată lumea la nuntă.

Ion Fețeanu
Lăutarii erau pe aici. Erau și în sat. Mai era și prin satele ăstea vecine. Cum s-a săltat, cm știa mai bine să cânte, măi, îi iau p-ăștia, că ăștia știe mai bine. Altă dată îi luam p-ăilalți.

Nuța Fețeanu
Se făcea fedeleșul sâmbătă seara...

Ana Antonescu
Hora miresii. Juca pentru mireasă și făcea bradul

Nuța Fețeanu
Pentru mireasă, pentru ginere... La mireasă se făcea brad, ginerele îl bărbierea seara. Îi cântea cântecul respectiv de bărberit. La mireasă, bradul. Poze cu brad și... Era frumos. Duminică dimineața, mireasa mergea la o fântână care era mai aproape și lua apă. Ginerele se ducea, lua nașii, tot cu muzică. Se ducea, lua mireasa cu... Numai duminica era nuntă. Numai duminica.
Și petrecerea ținea până luni, a doua zi. Nu ți-aduci aminte că am fost la nuntă la Ion Dumitru, am stat luni toată ziua acolo și am făcut... Am făcut focul și am făcut carne de oaie și nu știu ce... La Ion Dumitru.

Ion Fețeanu
Da. Acolo am fost la anuntă și am stat până luni dimineața. Și luni dimineața am zis să ne ducem... Nașii au zis. Ăștia erau nașii, Ion Dumitru. A zis să ne ducem la ei acasă. Am plecat de la nuntă o șleahtă mare, la care a fost și vărul Costel cu cumnata... Te duceai mai mulți, în grup, așa era. La care vine unul și ne-a spus, bă, zice, hai să facem o friptură proaspătă! Și am fost de acord, hai! A venit unul cu carne de oaie. A pus tuciul în curte, acolo. Noi n-am știut care e treaba. În noaptea aia venea o cursă de la Câineni. De la Câineni la Pereșani. Și a intrat într-un ciopor de oi. Și-a omorât vreo 20-30. Și ăia, ce să facă? A zis: stai, mă, zice, mergem la Mlăceni. Acolo ăștia cumpără carne. Așa au făcut. Am luat carne de aia mortăcine. Am pus acolo pe jar, în tigaie, în tuci. Bună! Am mâncat-o de...! Păi doar a trecut mașina peste ea. A omorât-o și ăia i-a luat pielea frumos, a făcut-o frumos, numai pulpele așa. Am mâncat la carne de aia mortăcine... N-am avut nimic.

Citește mai multe povești în volumul Povești din bătrâni, pe care îl vom lansa pe data de 9 noiembrie, la Perișani, Vâlcea.
Povești din bătrâni este un proiect implementat de Business Teorema în parteneriat cu Scoala Gimnaziala Perisani și co-finanțat deAFCN în sesiunea II/2024. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Tiuța Ștefan din Perișani ne-a povestit despre cm împărțit o cameră cu șerpii de casă, până când ea și soțul ei au reușit să-și termine propria locuință:

Și acolo, la Pripoară, stăteam, aveam un leagăn atârnat, așa era atunci, cu leagănul atârnat, leagăn de ăsta, de rudari. Și era agățat în tavan de o... O târnă așa, dar era lung, așa, leagănuț de copii. Așa. Și stăteam pe pat și leagănam așa, fata, că plângea. Când mă uit în firidă, a ieșit un șarpe mare, negru. Vai de mine! Când l-am văzut, am ieșit afară, am strigat pe frati-meu, pe Petrișor: vino nene, repede, că a ieșit... am un șarpe, a ieșit în casă!
A venit el și cu încă cineva, unu', Dumitru lu' Chircan. Până să dea ăla cu bățul, venise cu un hărăcuț, s-a rupt, s-a dus naibilor. Vai! Nu spun ce frică mi-a fost pe urmă, că dacă vine și mușcă fata... Nu l-a omorât. Și pe urmă, mă obișnuisem cu șărpii, că veneau prin vânturi, prin magazie, că aveam și magazie și un beci. Că era pădurea aproape. Erau pe acolo șărpi de pădure, tot felul de șărpi erau. Păi, nu puteai... Mă duceam în magazie și luam ceva, că acolo le țineam că nu aveam unde, și îi vedeam p-acolo mergând. Pe acolo îi vedeam. Și vine nașa mea și când i-am povestit că a venit... așa, și sunt dihănii d-ălea atâția, s-a dus la mămica.
Țață Florico, ia copiii de acolo, mută-i la matale! Dă-i o cameră, să stea acolo, până își fac și ei căsuța! Nu îi mai lăsa, că... ce vrei, să-i mănânce șărpii? Da, nașa, că eu n-am avut curajul! Nu aveam curajul să-i zic: mamă, viu la... A stat și Petrișor acolo, un an. Și la mămica a stat. Și după, m-am mutat eu în locul lor.

În curând, la Perișani, lansăm volumul Povești din bătrâni! 🤟😎☺️
Povești din bătrâni este un proiect implementat de Business Teorema în parteneriat cu Scoala Gimnaziala Perisani și co-finanțat de AFCN în sesiunea II/2024. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.