Ion Armeanu

În orice revoluție, primul lucru care cade nu este un regim politic, ci certitudinea.
Cel mai liniștit cetățean devine un strateg, cel mai blând vânzător de legume dezvoltă opinii despre distribuția puterii, iar cuvinte precum „Patriots” și „Loyalists” — inițial termeni relativ neutri — se reîncarcă brusc cu morală, ură, poezie și, inevitabil, propagandă.
Este un fenomen bine documentat în psihologia limbajului: în perioade de criză, cuvintele suferă resemantizări accelerate, adică schimbări bruște și intense de sens. Un „patriot” poate deveni, de pe o zi pe alta, un rebel. Un „loialist” poate deveni un trădător. Iar cine decide asta?
Ei bine... toată lumea și nimeni.

Sunt două pericole majore la alegerile de anul acesta:
1. Întărirea partidului dominant PSD care, astfel, să se comporte ca partid unic și atotputernic.
2. Consolidarea partidelor extremiste.
Ambele extrem de periculoase pentru România și poporul roman.