Istorie

Unirea Principatelor Române

La multi ani!! 🇷🇴

La 163 de ani de la Mica Unire „ Haideti sa facem România asa cm simtim si dorim!”

„Mica Unire” înfăptutită la data de 24 ianuarie 1859, reprezintă primul pas important făcut pentru înfăptuirea statului naţional unitar român. Prin eforturile neobosite ale elitei politice a vremii, din cele două regiuni istorice, Moldova și Țara Românească, în anul 1859, este ales Domnitor Alexandru Ioan Cuza, fapt care a dus la crearea statului unitar român modern.

Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.

Mica Unire a insemnat pentru romanii „nevoia de unitate, dar şi dorinţa de a progresa în plan administrativ, economic şi social, deopotrivă”.

Costache Negri comunica, la 24 noiembrie/6 decembrie 1861, trimiterea firmanului către ţară. În mesajul său, cu prilejul deschiderii Corpurilor Legiuitoare de la Iaşi din 3/15 decembrie 1861, domnitorul Alexandru I. Cuza, anunţa că ''Înalta Poartă precum şi toate puterile garante'' au aderat la Unirea Principatelor, care va fi aşa cm ''România o va simţi şi o va dori''.

De la alfabetizare la performanta!

Istoria alfabetizarii în România a cunoscut mai multe etape din punct de vedere cronologic.
Procesul începe la mijlocul secolului XIX, când apare primul sistem de educație în România.
Astfel, procentajul alfabetizarii cunoaște următoarele evolutii:

*1899- România ajunge sa aibă 22% din populație alfabetizata.
*1912- în urma schimbărilor petrecute în tara, procentul creste pana la 39.3%.
*1930- datorita reformelor implementate în perioada interbelica, 57% din populație ajunge sa știe sa scrie și sa citeasca.
*1948- datorita programelor de culturalizare și creșterea numărului de scoli, rata de alfabetizare ajunge pana la 77%.
*1948-1989 datele conțin lacune și informațiile nu sunt prezentate veridic. În acesta perioada, exista o creștere a procentului de alfabetizare, deși uneori impusa cu forța și cu informatii prezentate în acord cu ideologia regimului comunist.
*2005- după căderea regimului comunist, în urma unui recensământ, se constata ca rata de alfabetizare a ajuns la 97,3%.

În tot acest timp, au existat în cultura românească intelectuali și minti sclipitoare care au fost un model pentru populație și care au adus mândrie României.

Ajungand în momentul actual al istoriei, în România a apărut un fenomen care ridica o noua provocare, acela fiind analfabetismul funcțional.

Acest fenomen este o provocare pentru noi ca si societate. În acest context este de datoria noastră, ca viitoarele generații sa fie ajutate și sa le fie creat un sistem de educație de calitate, care sa facă posibila o creștere a nivelului de educație și implicit a unei calități a vieții mai ridicate.

10 Mai - Ziua Regalității Romane!

, Carol I a depus jurământul în faţa Parlamentului român şi a devenit, astfel, Domn al României;

, domnitorul Carol I a semnat proclamaţia de Independenţă a României faţă de Imperiul Otoman;

, Carol I a fost încoronat Rege al României.

Pe 10 mai 1866 Carol I începe o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie.

Venit în ţară pe ascuns, sub paşaport fals, din cauza conflictului pe care ţara sa, Prusia, îl avea cu Imperiul Habsburgic, Carol I intră triumfător în capitala României, pe 10 mai 1866, aclamat de peste 30.000 de bucureşteni.

Odată cu acest episod, ziua de 10 mai a devenit Ziua Naţională a României, rămânând până în zilele noastre cunoscută ca Ziua Regalităţii.

Tot de 10 mai şi de Carol I se leagă o altă mare izbândă românească. În 1877, România îşi anunţă indepenedenţa în faţa Imperiului Otoman, iar cu Carol I în fruntea armatelor româneşti şi ruseşti aliate, ţara noastră îşi câştiga independenţa şi pe câmpul de luptă.

Pe 10 mai 1881, într-o ceremonie fastuoasă, a avut loc încoronarea principelui Carol I ca Rege al României.

Domnia lui Carol I avea să se încheie după 48 de ani, fiind cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşţi. I-a succedat Regele Ferdinand, nepotul său, sub domnia căruia România a cunoscut cea mai vastă întindere teritorială. Dinastia Hohenzollern avea să conducă România până la abdicarea Regelui Mihai din 1947 şi preluarea puterii de către comunişti.

La doi an după Revoluţie, Regele Mihai avea să se întoarcă în ţară şi să fie primit de un număr impresionant de români. Se spune că aproape un milion de oameni au ieşit în stradă să-şi vadă fostul Rege.

În perioada regalității s-au realizat "paşi hotărâtori" pentru consolidarea statului român modern, prosper şi respectat în Europa.

Gripa spaniolă- 1918

La sfârșitul primului război mondial, după ce s-au înregistrat milioane de victime în timpul războiului, în Spania anului 1918 a început epidemia de gripa.
Acesta epidemie a făcut pana în anul 1920 între 50-100 de milioane de victime și a fost clasificata ca fiind una din cele mai grave epidemii din istorie.
Deși a fost atât de tragica, acesta epidemie le-a oferit specialiștilor șansa de a învăța extrem de multe despre răspândirea unei boli în epoca modernă, punând astfel bazele unor descoperiri importante în medicină.

Sfântul Ierarh Dosoftei Barila- Un sfânt în slujba limbii române!


Mitropoitul Dosoftei Barila a fost un cărturar, poet și traducător român. Știa să vorbească fluent cinci limbi și astfel a fost un militant activ al dezvoltării literaturii române.
În anul 1679 Înaltul Ierarh a adus la Iași, prima tiparniță folosită pentru a tipări cărti în limba română.
Convingerea sa de căpătâi, a fost aceea că poporul trebuia să înţeleagă slujba Sfintei Biserici „să-nţăleagă toată spăsenia lui Dumnedzău cu întreg înţeles”.
Cu toate obstacolele, mitropolitul Dosoftei a făcut primul dar limbii liturgice româneşti şi întregului popor român: Dumnezăiasca Liturghie (Iaşi, 1679).
George Călinescu, în Universul poeziei (1947) şi în Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941), afirmă că „geniul poeziei lui Eminescu, Macedonski, Alecsandri, Arghezi şi Blaga au la temelie versul mitropolitului Dosoftei, făuritorul stihologiei româneşti”.
La Iaşi, prin Sfântul Dosoftei îşi au începutul două mari tezaure ale poporului nostru: limba liturgică şi versul românesc.