Firczak Iulius Marian

Astăzi a avut loc învestirea președintelui Nicușor Dan.
Sunt multe diferențe între cei doi candidați, dar există ceva profund care îi leagă:
au strâns împreună peste 11.500.000 de voturi împotriva establishmentului politic.

Unii cetățeni au votat calculat, alții cu dezamăgire justificată. Unii din frică, alții cu speranță în suflet.
Dar, indiferent de motiv, mesajul este același:
Oamenii vor altceva. Vor un președinte independent, puternic, apropiat de oameni.

Într-o lume aflată la răscruce, România trebuie să fie puternică.
Și România nu poate fi puternică decât dacă suntem uniți, indiferent de etnie, religie, profesie sau locul în care trăim – aici, acasă, sau departe, în străinătate.

Cum facem ca România să fie unită și puternică?
Răspunsul nu vine doar de la președinte, ci și de la fiecare partid, parlamentar, președinte de consiliu județean, primar, consilier.
Fiecare lider, fie el mare sau mic, are datoria să ajute România să rămână pe drumul cel bun.

Dacă oamenii nu vor mai fi mințiți, dacă adevărul nu va mai fi deformat, dacă populismul va fi lăsat deoparte și dacă ne vom recunoaște greșelile, vom reuși.
Și, peste câțiva ani, România poate fi o forță respectată în spațiul euro-atlantic.
Dar dacă nu reușim… Dumnezeu cu mila.

La alegerile prezidențiale 5 din 11 oameni care m-au votat au ales altfel.
Față de ei am obligația să demontez fiecare minciună și fiecare populism pe care îl întâlnesc, indiferent cine le lansează – de la putere sau opoziție – și să arăt adevărul.
Sper să-l poată vedea și accepta.

Față de toți cei care m-au susținut, indiferent cu cine au votat la prezidențiale, am datoria să accept, să semnalez și să corectez greșelile mele și ale colegilor mei, fie că suntem în putere sau în opoziție.
Voi face asta. Și sper că mulți colegi de-ai mei vor avea curajul să facă la fel.
Pentru că, dacă nu le arătăm oamenilor că progresăm, că nu există cetățeni „de mâna a doua” și „cetățeni privilegiați”, atunci vom avea o mare problemă la următoarele alegeri.

Astăzi, la învestirea președintelui, George Simion a lipsit. Cred că a fost o greșeală.
Prin absența lui, a adâncit ruptura din societate.
Și asta, oricât ar părea dur, înseamnă că iubește România mai puțin decât au făcut-o Vadim Tudor, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta sau Viorica Dăncilă.
Toți au suferit înfrângeri. Credeți că nu i-a durut?
Nu au cerut vărsare de sânge.
Știați că Jacques Chirac a candidat de trei ori până a câștigat președinția Franței? Nu a scos oamenii în stradă, nu a cerut violență.
Ba chiar, între timp, a acceptat să fie prim-ministru.

Ce înseamnă democrația?
Să recunoști când ai pierdut, să te ridici, să lupți din nou pentru alegătorii tăi și să câștigi noi susținători.
Să taxezi greșelile adversarului – dar cu onestitate, fără populism.

Acum, mai mult ca oricând, trebuie să rămânem uniți, să ascultăm, să dialogăm, să construim.
Nu ne mai putem permite să fim împărțiți.
Puterea României vine din puterea oamenilor ei de a sta împreună.

P.S.: Cineva a afectat grav relațiile cu Franța. Și habar nu are cât de importantă a fost Franța în formarea României moderne și cât de importantă este această prietenie astăzi…

În această săptămână am participat alături de colegii mei Ovidiu GANȚ, Gheorghe Nacov și Ognean CRÎSTICI, la Timișoara, la festivitatea de decernare a premiului „Timișoara pentru Valori Europene” acordat doamnei Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European.

Am descoperit acolo un reprezentant al Parlamentului European exact așa cm îmi doresc să văd tot mai mulți.
Așa cm a fost prezentată de juriu, Roberta Metsola este:
„Curajoasă, dar nu nesăbuită. Populară, dar nu populistă. Empatică, dar nu slabă.”

M-am bucurat să văd un Președinte al Parlamentului European care înțelege că Europa a fost construită de oameni care au crezut că mâine poate fi mai bine decât azi și care duce mai departe acest deziderat.
Un lider care vede ce trebuie să corecteze Europa pentru a rămâne unită și care știe să prezinte realizările care fac Uniunea Europeană atât de invidiată – și, tocmai de aceea, atât de atacată de dușmanii săi.

Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene ar trebui să fie motto-ul fiecărui politician responsabil, atât la nivel european, cât și național:

„Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților.
Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”

Este esențial ca și noi, politicienii pro-europeni, să învățăm lecțiile alegerilor din 2024 și 2025.
Nu vom recâștiga încrederea oamenilor răspunzând la populism cu populism. Nu prin etichetări și atacuri la slăbiciuni, ci prin demontarea fiecărei minciuni – cu calm, adevăr și argumente.

Trebuie să avem curajul de a ne asuma greșelile, chiar și atunci când adversarii nu ni le arată.
Pentru că adevărata forță politică nu stă în negare, ci în corectare.

România și Europa au nevoie de lideri autentici, lucizi, prezenți, capabili să facă mai mult decât să câștige o confruntare: capabili să vindece o ruptură.

Vom merge înainte doar dacă avem tăria să ne privim propriile slăbiciuni, să le recunoaștem și să le transformăm în soluții.
Democrația nu înseamnă să câștigi cu orice preț. E despre a rămâne de partea adevărului – chiar și atunci când nu ne convine.
Vom avea o țară și o Uniune puternică doar dacă vom spune adevărul, dacă vom comunica, dacă vom fi transparenți – și dacă vom munci, cu toții, pentru o viață mai bună.