Glamour Second Hand

Cheltuim în neştire pentru haine, dublu față de acum 5 ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cele mai multe, însă, zac în şifoniere, şi în final ajung la coşul de gunoi.

Fenomenul este foarte dăunător. Nu suferă doar bugetele de familie, ci şi mediul. Industria textilă este a doua în topul poluării, după cea petrolieră.

Laura este vlogger de modă şi are o garderobă doldora de haine. Specialiştii vorbesc despre un fenomen denumit ,,fast - fashion”, care a apărut şi pentru că îmbrăcămintea este accesibilă, iar oamenii sunt tentaţi de chilipiruri.

Laura Charabă, vlogger de fashion: ”Noi lucrăm în industria asta de fashion, e normal să avem mai multe chestii, pentru că ăsta e jobul nostru. Dar, tu ca, privitor, care mă urmăreşti, trebuie să ştii că nu e normal să ai atâtea haine câte am eu”.

Şi totuşi datele statistice arata că o familie dă de două ori mai mulţi bani pe haine decât acum cinci ani.

Mai mult, un studiu realizat de Marketing Opportunity Research arată că 40 la sută dintre români cheltuie peste 300 de lei lunar pentru haine, însă sunt şi situaţii în care bugetul poate urca până la 1000 de euro.

Tânără: ”Îmi place să cumpăr multe rochii şi se întâmplă se le port o singură dată, nu îmi place să port de două ori aceeaşi rochie. Nu îmi pare rău, că hainele pe care nu le mai port le dau, le donez”.

Tânără: ”Îmi cumpăr haine şi când ajung acasă nu le mai vreau. Dispare toată magia lor, cm e în magazin, şi cm e acasă”.

Puţini sunt cei care reciclează hainele vechi, chit că industria modei este poluatoare.

Conf. univ. Andreea Palade Flondor, Facultatea de Arte şi Design: ”A produce haine sau ţesături sau fibre, de bumbac, în, deci naturale, ce zicem noi, sută la sută natural, se folosesc cicluri extrem de poluante, de prelucrare, inclusiv la creşterea plantelor, ca să fie producţie mai mare, cer anumite chimicale”.

Dorina Radoveț - purtător de cuvânt Agenţia de Mediu Bihor: ”Ajunse în mediu, se degradează mai mult sau mai puţin, pot polua apele, solul şi toţi factorii de mediu”.

Unele ONG-uri au pus la punct un sistem prin care hainele care nu mai sunt dorite pot să ajungă la săraci.

Laurenţiu Lazăr - preşedinte Asociaţia Filantropia Oradea: ”În momentul de fată avem 40 de containere speciale pentru colectat haine. Le selectam, după care, ceea ce putem utiliza distribuim la centrele noastre sociale”.

Există şi asociaţii care încurajează schimbul de haine sau recondiţionarea lor.

Potrivit unui studiu, la fiecare tonă de haine refolosite emisiile de dioxid de carbon scad cu 3.6 tone.