REPER Neamț

Mulțumim Dragoș Pîslaru !

Într-un moment în care forțele reformiste din România sunt supuse unor presiuni fără precedent, moțiuni de cenzură fără alternativă, manevre menite să fractureze partide din interior și atacuri coordonate asupra celor care refuză să cedeze sistemului clientelar, Partidul REPER își reafirmă angajamentul față de valorile care i-au stat la bază: integritate, profesionalism, respect pentru statul de drept, drepturile omului și parcursul european al României.

Dragoș Pîslaru s-a numărat printre fondatorii acestui proiect politic și a avut un rol de leadership important în toate etapele de formare și de dezvoltare ale partidului. Cooptarea sa în Guvernul României, în funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost apreciată datorită experienței sale profesionale și capacității demonstrate de a conduce instituții publice eficient. Rezultatele obținute la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au confirmat această capacitate prin recuperarea unor fonduri europene pe care România risca să le piardă.

Decizia sa de a-și continua activitatea politică în cadrul Partidului Național Liberal este una personală și trebuie respectată.

REPER nu a fost niciodată despre o singură persoană, ci a fost construit în jurul unei comunități unite de valori, competență și responsabilitate publică. Oamenii pot alege drumuri diferite, însă principiile care au stat la baza acestui proiect rămân aceleași.

Partidul va continua să promoveze aceleași principii democratice, transparența, integritatea și responsabilitatea în exercitarea funcției publice, cu aceeași consecvență care l-a definit încă de la înființare. Obiectivul construirii unei Românii democratice, moderne și bine guvernate depășește granițele unui partid și reprezintă o responsabilitate față de întreaga societate.

REPER îi mulțumește lui Dragoș Pîslaru pentru contribuția avută la dezvoltarea partidului și îi urează mult succes în activitatea sa viitoare.

În același timp, partidul rămâne deschis tuturor celor care cred în democrația românească și în parcursul european al țării, reunind oameni profesioniști care vor să-și asume responsabilități publice reale și să contribuie la consolidarea acestui proiect politic reformist.
Faptul că persoane asociate REPER sunt recunoscute și căutate pentru funcții importante confirmă valoarea și seriozitatea organizației.

Misiunea partidului rămâne însă neschimbată: reînnoirea Proiectului European al României, prin instituții funcționale, servicii publice de calitate și politici care pun bunăstarea oamenilor în centrul fiecărei decizii.

Camelia Sălcudean, președinta REPER:
„Acest partid nu a fost construit în jurul funcțiilor sau al conjuncturilor de putere, ci în jurul unor principii pe care le apărăm indiferent de context. Într-un sistem politic care are nevoie de reparații semnificative, valorile noastre rămân un reper de coerență și responsabilitate, indiferent unde ajung să fie puse în practică. Ne continuăm drumul fără ezitare, investind constant în oameni, expertiză și politici publice serioase, pentru că România are nevoie de o alternativă democratică autentică.”

Partidul REPER rămâne deschis tuturor celor care împărtășesc valorile proeuropene și reformiste și care doresc să se implice într-un proiect politic coerent, matur și orientat spre reforma reală a statului.

Partidul REPER - "Situația e critică. Nu pentru că măsurile economice ar fi greșite, ci pentru că însăși direcția democratică a țării este pusă în pericol. ...
REPER nu stă deoparte.

România noastră are nevoie de oameni care înțeleg miza și au curajul să rămână în picioare, nu spectatori la o orchestrare josnică....

Strângem rândurile.
Te așteptăm."

Ziua de ieri nu a fost o întâmplare, a fost un asalt coordonat, pe mai multe fronturi, împotriva celor care au început să facă lucruri corecte pentru această țară. Detaliile le-a scris președinta REPER, Camelia Sălcudean în postarea sa (🔗link in comentarii).

Nu e nevoie să personificăm pentru a vedea tendința. Dar e nevoie să numim direcția: cei care au început să facă lucruri corecte pentru țara asta sunt atacați simultan exact în momentul în care reformele au început să producă rezultate.

Situația e critică. Nu pentru că măsurile economice ar fi greșite, ci pentru că însăși direcția democratică a țării este pusă în pericol. Deja nu mai este o discuție despre buget, ci despre funcționarea statului de drept. Cum să aibă românii încredere când justiția, presa și instituțiile sunt mobilizate în același timp, într-o coordonare perfectă, împotriva celor care refuză să cedeze în fața sistemului clientelar.

REPER nu stă deoparte.

România noastră are nevoie de oameni care înțeleg miza și au curajul să rămână în picioare, nu spectatori la o orchestrare josnică. Dacă ți-ai pus vreodată întrebarea ce poți face concret pentru direcția democratică și reformistă a țării, acesta e momentul. REPER este echipa care pune și în centrul acțiunilor sale, știind că doar așa pot avea acțiune politică reală.

Strângem rândurile. Te așteptăm.

😓

MINERIADELE: Când violența a fost folosită ca instrument politic. 🛑
Mulți vor să treacă peste ele. Noi nu putem.

📜 Ce s-a întâmplat de fapt?
Într-o perioadă fragilă de după Revoluția din 1989, România a văzut cm democrația era testată prin sânge. În iunie 1990, mii de mineri au fost aduse în capitală, transformând străzile Bucureștiului (în special Piața Universității) într-o zonă de conflict. Protestele civice pașnice, prin care se cereau reforme, au fost transformate într-un spectacol de teroare. Manifestanții, printre care studenți, jurnaliști și lideri ai opoziției, au ajuns victime, lovite cu brutalitatea extremă de mase organizate pentru a lăsa orașul sub controlul puterii de atunci.
Procurorii au susținut ulterior că intervenția a făcut parte dintr-o acțiune represivă coordonată, în care au fost implicate instituții ale statului și grupuri de muncitori mobilizate pentru a înăbuși protestele și pentru a restabili controlul autorităților asupra Capitalei. Au existat morți, peste o mie de răniți și numeroase persoane private ilegal de libertate.

Cine a tras corzile❓
Liderii post-comuniști care au preferat să trimită mii de mineri în Capitală, în loc să respecte votul și vocea cetățenilor.
Structuri politice care au folosit marea de oameni ca pe o armă de intimidare împotriva opoziției democratice.

De ce❓
Pentru putere. Pentru a zdrobi orice urmă de opoziție care le amenința „moștenirea” și controlul asupra noului stat. Nu a fost vorba despre revendicări sociale, ci despre supraviețuirea politică a unor grupuri de interese.

⚖️ Și acum❓
După mai bine de 36 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, NU EXISTĂ NICIO CONDAMNARE DEFINITIVĂ în Dosarul Mineriadei. Pare că justiția română, bate efectiv pasul pe loc în acest caz.
Între prescripții la nesfârșit, procese care se întind pe decenii, nu există pedepse severe, cauza este tergiversată, în timp ce victimele au rămas cu cicatrici în suflet și pe corp, și așteaptă și astăzi un verdict definitiv.

Reamintim că mai multe persoane, inclusiv fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și fostul lider sindical Miron Cozma, au fost trimise în judecată pentru infracțiuni contra umanității.

Democrația înseamnă și capacitatea unui stat de a spune adevărul despre propriile abuzuri. Dacă nu învățăm din greșeli, suntem condamnați să le repetăm.

❗️Coincidență sau avertisment al istoriei: chiar astăzi, în Dosarul 10 August, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost achitați, la aproape 8 ani de la reprimarea violentă a protestului din Piața Victoriei. Mineriada și 10 August sunt evenimente diferite, dar au în comun aceeași întrebare care continuă să bântuie societatea românească: poate statul să folosească forța împotriva propriilor cetățeni fără ca cei vinovați să fie trași la răspundere? Până acum, răspunsul justiției române pe care-l primesc victimele este unul dureros.
Într-un stat de drept, violența asupra unor oameni nevinovați nu se prescrie moral, chiar dacă, din păcate, ajunge în mod nedrept să se prescrie juridic.

👇 Tu ce crezi? Mai este timp ca justiția să își facă datoria față de victimele violenței de stat?