Atelier Transylvanian Crafts

Cel puțin doi ani de zile durează cele mai multe proiecte de restaurare a caselor vechi. Uneori chiar trei sau patru, dacă sunt și anexe în cadru. Și este firesc să se întâmple așa, când lucrezi cu perechi de câte două mâini care pun în operă materiale naturale. ⁠
⁠
La fel ca la cozonaci (că abia am pus aluatul la dospit), timpul devine ingredientul care asigură succesul rețetei sau poate să o compromită, dacă te grăbești și înlocuiești oul cu izolat proteic de soia și varul nestins cu ciment de Portland.⁠
⁠
Șantierul de la casa albastră din Apoș a ajuns în anul trei la ultima intervenție de tâmplărie - închiderea verandei din spatele casei. Ne-am inspirat din modelul caselor tradiționale săsești, la care ferestrele verandelor sunt alcătuite din mai multe ochiuri mici de sticlă. Provocarea a fost legată de funcționalitate. Proprietarii își doreau să poată deschide complet fereastra de 3,5 metri, așa că am ales un sistem de deschidere armonică, un fel de metaforă pentru natura și viața care intră și iese în voie. ⁠
⁠
Să spunem drept, ne-am cam învârtit în jurul ei vreo 2 ani, până să ne apucăm de treabă efectiv. Până într-o zi în care echipei noastre i s-a alăturat un om super dedicat și dornic de inovație, care a transformat schițele vechi în realitate. ⁠
⁠
Dar despre asta vă povestim cu următoarea ocazie. Sau poate știți deja despre cine e vorba? 😉